Blogul Vieţii...fericite

Daca toata lumea are blog, eu de ce sa n-am? :) Asa ca...va poftesc sa cititi aici vrute si nevrute! Sper ca ati fost pusi in garda de catre avertizarea de inceput!

miercuri, 29 septembrie 2010

marți, 21 septembrie 2010

sâmbătă, 5 decembrie 2009

luni, 25 mai 2009

Scrind-Frasinet

Localitatea Scrind-Frăsinet este situată în județul Cluj, la poalele Munților Vlădeasa (1836 m), fiind localitate componentă a comunei Mărgău și poate fi localizată pe harta la 46° 45' Nord, 22° 54' Est. Accesul în localitate se realizează dinspre Cluj și Oradea pe DN1 (E60), în dreptul localității Huedin urmând DJ108C prin localitățile Călata, Buteni și Mărgău. Un alt punct de acces îl reprezintă drumul comunal DC128 care în dreptul localității Bologa face legătura cu DN1 (E60). Distanţa dintre Cluj şi Scrind-Frăsinet este de 81 km, distanța dintre Huedin și Scrind-Frăsinet este de 27 km.

După cum îi spune şi numele, acest sat este alcătuit din două nuclee: Scrind – sat dezvoltat de-alungul Văii Henţului şi al Văii Cetăţii şi Frăsinet – cătun risipit, apărut prin roire spre pantele şi păşunile subalpine. Până în anul 1989 în localitate se distingea o zonă centrală bine închegată pe seama dotărilor de interes public legate de exploatările hidroenergetice din care a mai rămas azi în funcţiune un bloc de locuinţe P+2, bine integrat în localitate. Frăsinet este un cătun tipic Apusenilor cu gospodării risipite şi în curs de depopulare. Lipsa dotărilor de aici duc la o pendulare continuă a populaţiei între cătun şi centru. Principalii poli de atracţie au rămas ca şi în trecut biserica şi şcoala din centru.

Populația este de aproximativ 100 de locuitori, formată în majoritate din persoane vârstnice. Principala ocupație a locuitorilor este exploatarea lemnului și creșterea animalelor. Majoritatea raporturilor economice se desfăsoară cu localitatea Huedin. În trecut, o parte din populație a migrat spre zona de vest a țării, către Banat, în special Timișoara și Chișoda. Sub aspect etnic, populația este reprezentată în proporție de 100% de romani; sub aspect religios, majoritatea locuitorilor sunt de confesiune ortodoxă, existând și o mică comunitate de baptiști.

Principalul punct de atracție este barajul de pe cursul Hențului. Pădurile și munții care înconjoară satul, peisajul și aerul curat, reprezintă de asemenea motivații perfecte pentru câteva zile de relaxare. Dintre denumirile date de locuitori punctelor de reper din zonă înâlnim: ruptura – cotitura pe care o ia drumul înainte de intrarea în localitate (N), Coastele Cerbului – deal care mărginește localitatea la N, Cetățuie – cursul de apă Valea Cetății (V), Dealu cu Calea – deal care mărginește localitatea la V, Răjinoasa – vârf muntos proeminent de aproximativ 1100 m (E), Lupoaia – deal care mărginește localitatea la N, Cracii Părău Plaiuli – albia de curgere a apei cu aceeași denumire (E), Sulița – deal care mărginește localitatea în partea de S. Pe lângă cele două cursuri de apă majore – Hențul și Cetățuia – în zonă există și o multitudine de păraie care vara, în urma precipitațiilor se pot transforma în torenți periculoși: Părău Albului, Părău Plaiului, Părău Leucii, Părău Lupoaia.

Locuitorii se cunosc în sat după neamuri. Dacă mergi pe stradă și te întreabă cineva cine ești, sau a cui ești, nu poți răspunde cu numele tău, trebuie să știi neamul din care provii: îs nepot de-a Lupuli, îs de-a Herli de la Timișoara, îs venit la a Marchii. Dintre neamuri amintesc: a Boldarului, a Gospodarului, a Lulului, a Piticului, a Veterinarului, a Marchii, a Lenii lui Teofil, a Diurchii (Ghiurchii), a Herlii, a Buchii, a Bunii, a Banii.

O parte a locuitorilor din această zonă se ocupau în trecut printre altele, cu geamuri, erau geamgii. Ei și-au dezvoltat un dialect specific denumit ”gumuțască”, pe care îl foloseau când erau plecați prin țară și nu doreau să fie înțeleși de ceilalți. Din păcate, ca și multe alte dialecte, și acesta s-a pierdut odată cu trecerea timpului, fiind cunoscut doar de cei mai în vârstă dintre locuitorii acestei zone. Din frazele clasice și foarte des folosite amintim (în scriere fonetică): ”Asuci-te că tălăuzește munucu!” = ”Taci că înțelege și ăsta de lăngă!”, frază folosită cand două persoane vorbeau ceva confidențial și apărea o altă persoană care nu trebuia să audă; ”Vârni-te gaju!” = ”Dracu ducă-te!”, o binecunoscută și multfolosită înjurătură.

În continuare voi prezenta câteva din regionalismele specifice acestei zone.

Cuvânt

Traducere

Pronunție


ciledi

copil, fiu

cileďi


curechi

varză

cureťi


flontocat

amestecat, agitat, dezordonat



laboș

oală, cratiță



lăcruță

cutiuță, recipient mic



marhă

animale de pe lângă casă (vite)



miere

zahăr

mǹere


moșini

chibrituri



moșinoi

mușuroi



ocol

curtea din fața casei



ogârcău

castravete



ogradă

gradină (după caz cu zarzavaturi sau livadă)



păpuși de curechi

sarmale

păpuși ďe cureťi


pită

pâine

pťită


podișor

dulăpior, dulap de vase

poďișor


șulică

căciulă



toarte

mâner

torťe



















miercuri, 18 februarie 2009